Şoseaua ca spaţiu al libertăţii

Bucuria de a conduce vine din sentimentul de eliberare pe care ţi-l dă viteza. De la primul pas făcut până la zborul supersonic, eliberarea din starea statică este motorul care ne face să călătorim. Dublat de pasiunea pentru automobil, show-ul kilometrilor care trec pe sub parbriz devine drog.

Eyes on the road – campanie VW împotriva folosirii telefonului în timpul şofatului

Need for speed: Ken Block’s Gymkhana Six – balet pe patru roți

La BMW, viitorul sună a Vision Future Luxury Concept

BMW Vision Future Luxury Concept

Previziuni de acum 40 de ani sau cum ar fi trebuit să arate automobilul de astăzi

Un articol din Almanahul Auto din 1973 prefigura viitorul automobilului în următoarele decenii. Au trecut de atunci peste 40 de ani, iar automobilul prezentului nu are deocamdată decât o parte dintre componentele la care visau proiectanții de atunci. Chiar dacă multe dintre soluțiile tehnice imaginate atunci au devenit realitate, o parte dintre ele nu s-au materializat.

”Automobilele realizate după soluția clasică (soluție aplicată în general la mașinile echipate cu motoare de peste 100 CP) vor beneficia de o capotă la fel de scurtă ca cea din cazul soluției <<totul în față>>; cu motorul dispus transversal. pentru atingerea unui asemenea deziderat, motorul va fi înclinat, iar radiatorul, mai puțin voluminos în viitor, nu va mai fi montat în fața motorului, ci alături de el sau în spate. În acest fel se poate obține cu ușurință o capotă plonjantă și scurtă.” Probabil că ar fi fost bine dacă radiatorul ar ”migrat”, așa cum se prreconiza în urmă cu 40 de ani, în altă zonă decât în fața mașinii, acolo unde, la o coliziune minoră este complet distrus și duce la imobilizarea mașinii.

”Schimbarea uleiului se va face după aproximativ 20.000 km (cifră apropiată de intervalele de service din prrezent). Joja va fi eliminată și, pentru verificarea nivelului uleiului, se va utiliza ori un indicator la tabloul de bord, asemănător celui pentru nivelul benzinei din rezervor, ori un vas de expansiune din plastic transparent, în genul celui folosit pentru indicarea nivelului de răcire.” Joja nu a dispărut, iar inidcatorul din bord este prezent doar pe anumite modele.

”Se consideră că injecția de benzină se va extinde, mai ales odată cu realizarea, la un preț mai redus, a instalațiilor cu comandă electronică. Totuși, injecția de benzină nu va domina carburatorul în viitorul apropiat; aceasta mai ales datorită faptului că ultimele prototipuri de carburatoare permit să se obțină avantaje asemănătoare cu cele ale injecției de benzină, fără complicații constructive prea mari.” În cele din urmă, injecția a învins carburatorul.

”O dezvoltare mare va lua propulsia electrică, mai ales în orașe. Datorită silențiozității și faptului că nu poluează deloc atmosfera, electromobilele vor fi probabil singurele mașini admise, peste zece-douăzeci de ani, în orașele aglomerate.” Au trecut 40 de ani și lucrurile nu s-au schimbat, iar problemele legate de autonomia electromobilelor și accesibilitatea la rețelele de curent în oraș nu sunt încă rezolvate.

”Este posibil ca automobilele viitorului să se încline către interiorul virajului, sporind astfel confortul pentru pasageri”. O idee aplicată de BMW pe scutere, dar care, din pricina complexității, rămâne doar un vis pentru automobile. În schimb, suspensia reglabilă hidropneumatică  a mai avut ceva vreme succes mai ales pe câteva modele Citroen.

”Pneul viitorului (…) va avea o durată de serviciu egală cu cea a automobilului”. În prezent, un pneu nu rezistă mai mult de 40.000-50.000 de kilometri.

”Tabloul de bord va avea o formă concavă pentru ca fiecare aparat de control să fie cât mai vizibil de la postul de conducere. Torpedoul, cu circuite imprimate, va fi complet tranzistorizat, în acesta înglobându-se chiar și vitezometrul și kilometrajul.” În afară de câteva mici  adăugiri, tabloul de bord a rămas, în mare parte, la fel de simplu ca cele de acum 40 de ani. Au existat câteva modele cu tablouri de bord de tip LCD, însă fiabilitatea scăzută și prețul mare le-a eliminat.

”În unele cazuri, ștergătoarele vor fi înlocuite cu jeturi de aer cald, asociate cu un lichid special care va dizolva murdăria depusă pe parbriz.” Până în prezent, nu au existat încă astfel de soluții tehnice.

Visele din anii 70 nu s-au împlinit încă în totalitate

Concepte de acum 40 ani – la fel de futuriste chiar şi în prezent

Câte ceva despre Oltcit

Preţurile autoturismelor Oltcit, după liberalizarea preţurilor. Din presa de acum 22 de ani…

…şi din presa de acum 30 de ani

Volkswagen GTI Roadster Concept

Un studiu de stil marca VW în cooperare cu Sony 

Cu GTI Roadster Concept, Volkswagen șterge granițele dintre lumea virtuală și cea reală. GTI Roadster a fost creat inițial pentru PlayStation ® 3 clasic Gran Turismo 6 (GT6 dezvoltat de Polyphony Digital Inc). În versiunea reală, decapotabila cu două locuri va fi propulsată de un motor biturbo V6 de 3.0 litri pe benzină, cu injectie directă, care produce o putere de 370 kW (503 CP). STI V6 dezvoltă un cuplu motor maxim de 560 Nm, între 4.000 și 6.000 rpm; 500 Nm de cuplu sunt deja disponibili de la o turație de numai 2.000 rpm, la motorul . Puterea enormă a STI este transferat la roțile de 20 de inch printr-o cutie de viteze cu șapte trepte, cu dublu ambreiaj (DSG) și cu sistemul de tracțiune integrală (4MOTION). Cu o greutate de numai 1.420 kg, masina super-sport accelereaază de la0 la 100 km/h în 3,6 secunde. Viteza maximă atinsă: 309 kilometri pe oră.

GTI Roadster este rezultatul cooperării dintre Volkswagen și Sony Computer Entertainment. Klaus Bischoff, șeful de design de la Volkswagen declara: ”Când Sony Computer Entertainment ne-a întrebat dacă ne-ar tenta dezvoltarea unui vehicul Vision GT exclusiv pentru joc, pentru a marca aniversarea a 15 ani de Gran Turismo, nu am ezitat niciun moment.” Un concurs in-house a fost lansat imediat și tinerii designeri Volkswagen au prezentat proiectele lor. Acestea au fost jurizate de Klaus Bischoff, șeful de design pentru marca Volkswagen și de Kazunori Yamauchi, Director al Polyphony Digital și vicepreședinte al Sony Computer Entertainment, inventatorul seriei Gran Turismo.

Bischoff și Yamauchi au ales în cele din urmă modelele, care au fost apoi dezvoltate în continuare. Designerii Malte Hammerbeck și Domen Rucigaj au fost responsabili de dezvoltarea proiectului exterior, în timp ce Guillermo Mignot a fost responsabil pentru interior. Întregul proces de dezvoltare a fost realizat pe calculator.

Împreună, cele trei colegi au format un fel de ”grup de lucru Vision GTI-GT6”, împreună cu alți designeri. Doar câteva săptămâni mai târziu GTI Roadster Vision Gran Turismo a fost gata. Sony Computer Entertainment și Volkswagen au dezvăluit versiunea pentru lumea virtuală în 26 mai. De la mijlocul lunii iunie, jucătorii vor putea să descarce ”GTI Roadster, Vision Gran Turismo” și pentru PS3. ”Proiectul Vision GT a oferit o ocazie minunată de a schița idei extreme și elemente de design ale GTI care sunt portretizate ca vibrante, dinamice și emoționale și este posibil să fie dezvoltate în continuare cu un design inconfundabil și o dragoste pentru detaliu ce reflectă un standard ridicat”, a precizat Klauss Birchoff.

Atenţie, Miliţia!

Miliţia, spaima şoferilor români în anii comunismului. Instantaneu de acum 40 de ani, pe Bulevardul 1848, în apropiere de Colţea. În fundal, Hotelul Intercontinental

Povestea unui Fiat 850 sau cum se promova o maşină de succes în anii ’60

„Fiat 850 din ce în ce mai actual” –  o mică poveste cinematografică semnată Stefano Canzio în 1965.

Un Fiat 850 descrie experiența sa în Cantagiro, eveniment muzical itinerant, conceput de Ezio Radaelli şi care a avut loc în vara anului 1965. Fiat 850 traversează fabrica din Torino, unde „naşterea” maşinii este urmărită de-a lungul liniilor de montaj, până la apariţia ei pe străzile şi şoselele din întreaga Europă. Filmul procesului de asamblare este completat cu secvenţe în care apar cântăreți celebri la bordul Fiatului 850, pe traseul Cantagiro.

Modelul 850 al mărcii din Torino a fost lansat în 1964 şi s-a încheiat în 1971, perioadă în care au fost produse aproximativ 2.200.000 de exemplare. Model intermediar între Fiat 600 şi Fiat 1.100, Fiat 850 a reprezentat povestea de succes a fabricii din Torino din perioada „boom-ului economic” al anilor 60.

Un superb 850, undeva sub Pasajul Basarab, în urmă cu câţiva ani

Fiat 850 la Cabana Bâlea, în octombrie 2013

Fiat 850 în România
În România, prin reţeaua IDMS (Întreprinderea de Distribuţie a Materialelor Sportive), până prin 1969, au fost importate aproximativ 10.000 de bucăţi. Preţul de vânzare era de aproximativ 44.000 – 45.000 de lei.

 Fiat 850 construit în alte ţări

Sub licenţă, constructorul spaniol Seat a produs Seat 850, identic cu Fiat 850, dar şi o variantă proprie cu patru uşi. Şi alte fabrici europene – Bulgaria (la Loveci unde, între 10 mai 1967 şi septembrie 1971, sub sigla „Pirin„, în cadrul fabricii Balkankar, au fost asamblate modelele 850 Normal-berlină, dar şi 850 Sport) sau Germania (sub denumirea de Neckar Adria – ultimul model de Fiat asamblat în Germania sub licenţă de fosta fabrică ce construise iniţial maşinile NSU) au produs același model pentru mai mulți ani. Zastava(Iugoslavia) a folosit motorul lui 850 pe o caroserie de Fiat 600. Motorul de 850 a fost utilizat pentru Fiat 133 produs în Spania și Argentina, pentru Panda 34 (produs de Seat în numele Fiat pentru piața germană) și ca bază pentru viitorul motor al Fiatului 127. La începutul anilor 70, Fiat 850 Special a fost folosit de poliţia din Hawthorne (New Jersey) ca model pentru a configura o maşină compactă pentru forțele de poliție din SUA.

Pentru lansarea modelului 850, Fiat a recurs şi la popularitatea concernului Disney care a publicat în revista de benzi desenate Mickey Mouse o poveste în zece episoade intitulată „Donald şi 850„.

Fiat 850 în filme

Dustin Hoffman a condus un Fiat 850 în filmul „Alfredo, Alfredo” din 1972, de Pietro Germi. Un Fiat 850 alb este masina lui Peppino Impastato (alias Luigi Lo Cascio), din filmul „O sută de paşi” (2000). De asemenea, 850 este masina lui Lulu, personajul interpretat de Gian Maria Volonte, din filmul „Clasa muncitoare merge în paradis” (1971). Acelaşi model de Fiat este şi maşina lui Nino D’Angelo în filmul „Ave Maria” sau a lui Sergio Benvenuti (Carlo Verdone), în filmul „Borotalco” (1982). Şi în filmele  româneşti există cîteva secvenţe în care apare câte un Fiat 850: „Vin cicliştii” (1968), „Accident” (1976 ), „BD la munte şi la mare” (1971 ), „Cursa” (1975).

Un BMW cu adevărat reuşit: Alpina B6 Bi-Turbo Gran Coupe

VW T-ROC, dezvăluit la Salonul de la Geneva